Jogger este cel mai nou model de la Dacia, ce întrunește nu doar beneficiile unui break sau ale unui MPV, cât și pe cele ale unui SUV. O formulă complexă și un task complicat pentru motorul de 1 litru, formulă pe care am testat-o recent pe șoselele din Franța.

De la MCV la Dokker și Lodgy, Dacia a încercat să vină mereu cu o ofertă generoasă de spațiu la un preț cât mai jos, însă gusturile clienților au arătat că era nevoie de mai mult, cel puțin pe partea de design, dar și în ceea ce privește versatilitatea.

Cum designul gamei Dacia a evoluat către un nivel la care nu i se mai poate reproșa mare lucru, iată că era nevoie și de un model care să umple golul lăsat de modelele amintite, ba chiar să și amplifice prezența Dacia în segmentul C. S-a luat așadar platforma CMF-B, s-a lungit, s-a păstrat partea frontală a lui Sandero și s-a construit în continuare o caroserie care să poată primi șapte locuri și un spațiu de încărcare care poate ajunge prin rabatarea scaunelor la lungimea de 2 m și lățimea de 1 m.

Artificiul constructiv a fost, ca și în cazul lui MCV, înălțarea plafonului cu 4 cm, iar pentru un acces cât mai bun s-a optat pentru o ușă spate cu deschidere în sus și cu formă aproape pătrată. Așa s-a ajuns și la designul foarte plăcut al lămpilor spate, desenate pentru a se armoniza cu liniile drepte ale ușii și nu pentru a semăna leit cu cele ale lui Volvo, cel puțin după spusele designerilor Dacia.

Ca și la exterior, asemănările cu Sandero merg în habitaclu până la nivelul scaunelor față, de la care a fost împrumutată integral și planșa de bord cu aceeași ofertă de sistme multimedia, respectiv Media Control (4 boxe și bazat pe integrarea telefonului), Media Display (ecran 8 inch, 4 boxe, Apple Car Play și Android Auto cu conexiune pe cablu) și Media Nav (6 boxe, ecran 8 inch, navigație și conexiune wireless pentru Apple Car Play și Android Auto).

Scaunele și bancheta au o ergonomie bună și sunt foarte ușoare, lucru de care mi-am dat seama imediat ce am demontat (în mai puțin de 1 minut!) ultimul rând de scaune, ce au fiecare o greutate de circa 7-8 kg. Cei care vor mai mult spațiu și nu se tem să desfacă două șuruburi, pot renunța ocazional și la banchetă, și ea destul de ușor de demontat. Poziționarea rândurilor de scaune în stil amfiteatru, adică poziționate din ce în ce mai înalt către spate, aduce și un dezavantaj atunci când acestea sunt înlăturate. Astfel, podeaua nu este dreaptă, ci în trepte, aviz celor care își doresc să converteasca Jogger într-un mini camper și care vor mai avea încă o problemă de rezolvat. Jogger vine în schimb cu o mulțime de chestii simple și smart, cum ar fi spații generoase de stocare la interior, măsuțe rabatabile pentru ocupanții banchetei, ori barele de plafon longitudinale ce se pot transforma ușor în bare transversale ce pot găzdui o cutie de bagaje, suporți pentru biciclete și nu numai. Cei care vor exploata Jogger dincolo de asfalt, vor aprecia protecțiile din plastic ce următesc conturul părții inferioare și pasajele roților, dar, mai cu seamă, garda la sol de 200 mm, care te ajută să te aventurezi pe un drum de țară fără grija că vei atinge pe dedesubt.

Dinamică

Jogger a fost proiectat cu gândul la a salva kilograme, iar asta se simte imediat ce ai plecat la drum. Cele aproximativ 1.200 kg fac ca mașina să se miște decent în ciuda motorului de un litru, cu trei cilindri, cel puțin la gol. Suspensia este la un nivel bun de compromis ca fermitate și confort, direcția precisă, iar frânele extrem de eficiente. Totuși, din cauza greutății reduse pe puntea față, caracterul subvirator apare în virajele abordate sportiv, când direcția se înmoaie întocmai ca atunci când nimerești pe carosabil alunecos. Motorul trage decent pentru cilindreea sa, iar asta se întâmplă într-un interval scurt, după circa 2.000 rpm, iar curba redusă de cuplu face ca pentru a beneficia de resursele sale trebuie să urmărești foarte precis treapta de viteze corectă. Nici frâna de motor nu își simte prezența, aceasta fiind tot o caracteristică a motoarelor mici. Dieselul a dispărut din oferta Dacia pentru acest model, deși acesta ar fi adus un cuplu mai bun, o apăsare mai bună pe puntea față și, probabil, mai multă economie. Această ultimă parte a fost însă rezolvată prin existența unei verisuni de motorizare cu alimentare duală benzină-GPL, ce permite cu ambele rezervoare pline (50 benzină, 40 GPL) o autonomie de circa 1.000 km și un preț foarte mic pe kilometru. Nu există cutie automată, dar aceasta va veni odată cu propulsia hibridă ce va furniza 140 CP. Pentru a defini mai bine performanțele lui Jogger, era de așteptat să găsim în gamă și motorul de 1.3 litri/150 CP care există deja pe Duster, însă nu este exclus ca acesta să apară mai târziu în funcție de evoluția pe piață a lui Jogger.

Cât privește partea de off-road, cuvânt pe care l-am regăsit în prezentarea acestui model, aceasta se rezumă la beneficiile aduse de garda la sol și de unghiurile bune, dar și de sistemul de control al tracțiunii (față) pe care l-am vazut lucrând atunci când am abordat voit un obstacol mai mare decât îl vor vedea majoritatea clienților acestui model. De punctat că alergatul pe macadam nu aduce zgomote suspecte în habitaclu, iar suspensia tolerează destul de bine chiar și aceste excese, fiind una setată special pentru acest model și nu un copy/paste la la Logan sau Sandero, mai ales că va trebui să se descurce și cu o sarcină utilă de 500 kg.

Jogger vine în trei versiuni de echipare, Essential, Comfort și Extreme LE, iar paleta de motorizări este limitată la propulsorul pe benzină în două versiun, ECO G 100 (benzină+GPL) și TCe 110 (doar benzină), ambele numai cu cutie manuală și tracțiune 4×2 (față). În 2023 este programată să apară și o versiune hibrid, de 140 CP și cu cutie automată. Prețurile pentru Joggger încep cu 13.990 euro pentru versiunea ECO G 100 (Essential, 5 locuri) și ajung la 18.000 euro pentru versiunea TCe 110 (Extreme LE, 7 locuri).

Text, foto Răzvan Loghin