Home»Tehnica»Istorie»Dac 8.120 HAE, camionul cunoscut drept “Unimog-ul românesc”

Dac 8.120 HAE, camionul cunoscut drept “Unimog-ul românesc”

4
Shares
Pinterest Google+

Istoria autocamionului Dac 8.120 HAE a început înainte de anul 1989, pare bizar, dar așa este. Apariția “Frumoasei Americane”, DAC – 7.120 a dat frâu liber imaginației celor de la prototipuri pentru fabricarea unui autovehicul similar ca funcționalitate cu renumitul MB Unimog seria 1300.

Text: Dr. ing. Costin Dragomir, Foto: Arhivă

Proiectarea lui Dac 8.120 HAE a fost efectuată de către ICSITTA –Brașov, dar înainte a fost initţiat un sondaj de opinie. Inițial, autocamionul s-a prezentat cu indicativul DAC 8.120-FA3. Cabina acestui autovehicul a fost la început doar scurtă și ulterior, după 1994, s-a echipat cu cabina medie, semi avansată, ale cărei uşi fuseseră inversate şi care avea două locuri. În interiorul cabinei era mai multă lejeritate în mișcare decât în cabina MB Unimog, variantele medii și mari. Pentru anii 1990 bordul era foarte modern, dar calitatea plasticului era slabă.

Autocamioanele DAC 8.120 FA-3 și ulterior DAC 8.120 HAE au fost echipate cu motorul 798-05, cu șase cilindri în linie. Dimensiunile fundamentale ale motorului erau: alezaj 102 mm, cursă 112 mm și o cilindree de 5491 cmc. Puterea dezvoltată de motor era de 120 CP/ 2.500 rpm și un cuplu motor de 570 Nm/ 1.800 rpm (ISO 1585). Acest motor era un derivat al cunoscutului motor de SAVIEM 797-05. Deși dimensiunile fundamentale ale motorului s-au păstrat, se poate observa faptul că motorul care echipa pe DAC 8.120 – FA 3 și DAC 8.120 HAE avea un moment motor superior față de cel al motorului inițial. DAC 8.130 HAE a fost echipat cu un motor supraalimentat cu patru cilindri și răcire intermediară (intercooler). Dimensiunile fundamentale ale motorului sunt: alezaj: 102 mm, cursă: 120 mm, capacitate cilindrică 3.290 cmc; raport de compresie 17,5:1, putere nominală 129 CP/2.800 rpm, momentul motor 450 Nm/1.600 rpm. Cadrul a fost realizat din profile de tablă asemenea celui de la Dac 8.120 (cabină avansată).

Suspensia era integral cu arcuri elicoidale, atât la puntea față cât și spate și echipate cu amortizoare și bară antiruliu, față și spate. Puntea față de la DAC 8.120 sau 8.130 HAE era echipată cu un cadru montant triunghiular care asigura o mișcare a punții motoare față în plan paralel pentru asigurarea calităţii virării. Ulterior, puntea față a primit o suspensie cu arcuri semieliptice. Prizele de putere erau antrenate din cutia de viteze mecanică de tip 10S-30P cu 10 trepte. Prima apariţie a acestuia în România a avut loc în iunie 1992, la primul salon al automobilului, care a avut loc la parcul expozițional de la Piața Presei Libere.

În toamna anului 1997, pe 20 octombrie, se echipează același vehicul DAC.8.130 HAE cu plug de zăpadă Schmidt MF 6,9 la Aeroportul Internațional București Băneasa. În 18 decembrie 1996 subsemnatul am preluat de la SC. Roman SA autocamionul DAC 8.130 HAE, pentru probe la Aeroportul Internațional București Băne asa. Prima mare problemă a acestuia a fost legată de încălzirea cabinei. Din cauza lipsei căldurii înghețau geamurile, condusul devenind foarte dificil. Până la returnarea lui la Roman Brașov, în noiembrie 1998, problema nu a fost rezolvată. Cu acest autovehicul am efectuat deszăpezirea aeroportului, dar și tractări de aeronave. Cea mai grea muncă efectuată cu acest autovehicul a fost în primăvara anului 1998 când am discuit cu el după scarificare, o suprafaț ă de 180 ha, destinată zonei de siguranță, folosind un agregat de discuit pentru tractorul A 1800 A.

Citește și despre DAC 443T, camionul românesc cu mecanică de TAB

Autocamionul, deși scurt , era bine echilibrat. Avea o ținută de drum foarte bună. Ar fi trebuit remediate sistemul de încălzire și dezaburirea geamurilor; anumite deficiențe ale instalației hidraulice a autocamionului destinate acționării echipamentelor; montajul eșapamentului vertical, respectiv al instalației de admisie; caroseria benei realizată din materiele rezistente; podeaua caroseriei trebuia realizată din metal cu locașuri de prindere pentru echipamente și nu din lemn – care la prima testare a cedat. Capota motorului trebuia realizată mai rigid și cu apărători pentru roțile din față, căci la viteze mari de deszăpezire, la 80 km/h totul era invadat de zăpadă. Acest autovehicul ar fi avut un viitor dacă se investea mai mult în calitatea construcției, respectiv în componente. El ar fi putut fi utilizat şi în locul tractoarelor agricole. Dar acum, totul a rămas doar istorie!

Previous post

HiLux Tonka, o jucărie ajunsă vehicul adevărat

Next post

Hyundai a dezvăluit noul Santa Fe

No Comment

Leave a reply